PROZODÉM s. n. element prozodic cu rol distinctiv. (< fr. prosodème) Vezi definitia »

LEM s. n. modul lunar destinat a aluniza cosmonauții. (< fr. lem) Vezi definitia »

MORFÉM s. n. element morfologic (prefix, sufix, desinență) care servește la formarea cuvintelor și a formelor flexionare ale acestora. ◊ (în concepția modernă) cea mai mică unitate în sens determinat din structura morfologică a cuvântului. (< fr. morphème) Vezi definitia »

TERERÉM, tereremuri, s. n. (Înv.) 1. Ornament melodic; tril. ♦ Ornament grafic. 2. Fig. Ifos, moft; pretenție. – Comp. ngr. tererismos. Vezi definitia »

EMPIÉM s.n. (Med.) Acumulare de puroi într-o cavitate a organismului; pleurezie purulentă. [Pron. -pi-em, pl. -muri, -me. / < fr. empyème, cf. gr. en – în, pyon – puroi]. Vezi definitia »