Definita cuvantului tărbacă
tărbácă, tărbăci, s.f. (înv. și reg.) 1. instrument de chinuit câinii. 2. prăjină de strâns fânul; pârghie. 3. masa tăbăcarului. 4. haină ruptă. 5. bucluc, ceartă. 6. ospăț.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu tărbacă
-NECRÓZĂ2 elem. necr(o)-. Vezi definitia »
DÁDĂ2, dádi, s. m. Tată (al unui țigan). (din țig. dad) Vezi definitia »
IÚȘCĂ2, iuști, s. f. (Reg.) Bici; p. ext. Lovitură dată cu biciul. – Cf. biciușcă. Vezi definitia »
biosféră (bi-os-fe- / -o-sfe-) s. f., g.-d. art. biosférei Vezi definitia »
bagatélă (bagatéle), s. f. – Fleac, lucru neînsemnat. – Var. (înv.) bagatel. Mr. bagatelă. Fr. bagatelle; în mr., direct din it. bagatella (Ruffini 338). Der. bagateliza, vb. Vezi definitia »