Definita cuvantului reconducție
RECONDÚCȚIE s.f. Reînnoire a unui contract de închiriere sau de arendă. [Gen. -iei. / < fr. reconduction].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu reconducție
miríe (miríi), s. f. – Fisc. Tc. miri (Șeineanu, III, 81; Tiktin). Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »
FĂLOȘÍE, făloșii, s. f. (Reg.) Fudulie, îngâmfare. – Fălos + suf. -ie. Vezi definitia »
SIFILOMANÍE s.f. (Med.) Psihoză în care bolnavul se crede atins de sifilis. [Gen. -iei. / < fr. syphilomanie]. Vezi definitia »
ASTEREOGNOZÍE s. f. incapacitate patologică de a recunoaște formele obiectelor prin palpare. (< fr. astéréognosie) Vezi definitia »
FRENEZÍE s. f. stare de excitare, de pasiune nestăpânită, violentă. ♦ cu ~ = frenetic, pasionat. (< fr. frénésie) Vezi definitia »