cipór, cipoáre, s.n. (reg.) ulcică. Vezi definitia »

RECTIFICATÓR, -OÁRE, rectificatori, -oare, adj., subst. 1. Adj. Care rectifică; care aduce o rectificare. 2. S. m. și f. Muncitor calificat care lucrează la mașina de rectificat. 3. S. n. Dispozitiv care separă vaporii de apă antrenați de vaporii de amoniac, folosit în instalațiile frigorifice cu absorbție. – Din fr. rectificateur. Vezi definitia »

VIERMUȘÓR, viermușori, s. m. Diminutiv al lui vierme; viermișor, viermuleț, viermuș. – Vierme + suf. -ușor. Vezi definitia »

MONSENIÓR, monseniori, s. m. Titlu care se dădea în Occident principilor din familiile dominatoare, cardinalilor și altor prelați; persoană care are unul dintre aceste titluri. – Din fr. monseigneur. Vezi definitia »

clocociór (clococióv) s.m. (reg.) plantă frumoasă cu flori galbene, care crește pe lângă torenții din pădurile umbroase ale munților; lăptucul-oii, lăpuș-de-oaie. Vezi definitia »