HĂRNICÍ, hărnicesc, vb. IV. 1. Refl. A se arăta harnic, a se face, a deveni harnic, sârguincios. 2. Tranz. A stimula, a îndemna la lucru. 3. Intranz. A lucra cu zel, a munci cu hărnicie. – Din harnic. Vezi definitia »

îmbisericí, îmbisericésc, vb. IV refl. (reg.) a se introduce în rândul credincioșilor, a se număra printre credincioși. Vezi definitia »

HARÁCI, haraciuri, s. n. Tribut anual pe care țările vasale îl plăteau Imperiului Otoman. ♦ Tribut, dare. ♦ Una dintre cele patru rate în care se achitau dările. – Din tc. haraç. Vezi definitia »

colcăcí, colcăcésc, vb. IV (reg.) a chinui pe cineva. Vezi definitia »

SCHECI s. n. scenetă veselă de teatru sau de cinematograf, cu replici spirituale, pe o temă de actualitate. (< fr., engl. sketch) Vezi definitia »