COMPARATÍV, -Ă adj. 1. bazat pe comparație; pentru o comparație. ♦ metodă ~ă = metodă de cercetare în lingvistica istorică, constând în reconstituirea faptelor de limbă din trecut, nescrise, prin compararea metodică a unor fapte corespunzătoare de mai târziu din diferite limbi existente; gramatică ~ă = disciplină care studiază, prin comparație, structura gramaticală a limbilor înrudite. 2. (gram.) grad ~ (și s. n.) = formă a adjectivului și a adverbului care exprimă superioritatea, inferioritatea sau egalitatea între mai multe obiecte. (< fr. comparatif, lat. comparativus) Vezi definitia »

IMUNODEPRESÍV, -Ă, imunodepresivi, -e, adj. (Med.; despre substanțe, tratamente etc.) Care inhibă procesele imunogenetice; imunosupresiv. – Din fr. immunodépressif. Vezi definitia »

ENUMERATÍV, -Ă adj. Care conține o enumerare. [< fr. énumératif]. Vezi definitia »

CUMULATÍV, -Ă adj. Care implică (se face prin) cumulare. [Cf. fr. cumulatif]. Vezi definitia »

PREVENTÍV, -Ă adj. Care preîntâmpină, împiedică un rău. ♦ Medicină preventivă = ramură a medicinii care se ocupă cu mijloacele de prevenire a bolilor; arest preventiv = deținere provizorie pentru cercetări a unui inculpat; prevenție (1). [Cf. fr. préventif, it. preventivo]. Vezi definitia »