SIBILÁNȚĂ s. f. zgomot sibilant provocat în plămân de o leziune. (< fr. sibilance) Vezi definitia »

INTERASISTÉNȚĂ s.f. Întrajutorare; asistență (2) cu caracter de reciprocitate. [Et. incertă]. Vezi definitia »

ZOOSEMIÓTICĂ s.f. Știință a semnelor de comunicare și a comportamentului animalelor. (din fr. zoosémiotique) Vezi definitia »

SAVARÍNĂ, savarine, s. f. Prăjitură făcută dintr-un aluat moale și pufos copt în forme speciale, care se îmbibă cu sirop de zahăr (amestecat cu rom) și se umple cu frișcă. – Din fr. savarin. Vezi definitia »

DIFLUÉNȚĂ, difluențe, s. f. Împărțire a cursului unei ape curgătoare în două brațe, la vărsarea ei în altă apă curgătoare. [Pr.: -flu-en-] – Din fr. diffluence. Vezi definitia »