SCHIZOFAZÍE s.f. Vorbire incoerentă, confuză, în ciuda înțelegerii cuvintelor, întâlnită în formele avansate de schizofrenie; disfrazie. [Gen. -iei. / < fr. schizophasie, cf. gr. schizein – a împărți, phasis – vorbire]. Vezi definitia »

CLOROPENÍE, cloropenii, s. f. (Med.) Scădere anormală a cantității de clor din sânge; hipocloremie. – Din fr. chloropénie. Vezi definitia »

POLICOLÍE s.f. Producere de fiere în cantitate prea mare. [< fr. polycholie, cf. gr. polys – numeros, chole – fiere]. Vezi definitia »

AZEOTROPÍE s.f. Azeotropism. [Pron. -ze-o-. / < fr. azéotropie]. Vezi definitia »

BRADIPEPSÍE, s. f. Digestie înceată. – Din fr. bradypepsie. Vezi definitia »