CHÍLĂ s. f. element principal longitudinal al osaturii unei nave, în partea inferioară, baza scheletului acesteia. (< fr. quille) Vezi definitia »

vláșiță (-țe), s. f. – Ceapă încolțită. Sb. vlasac (Candrea). Vezi definitia »

pâinăreásă, pâinărése, s.f. 1. (înv.) brutăreasă. 2. (reg.) vânzătoare de pâine. Vezi definitia »

MONOȘÍNĂ s.f. Monorai. [< mono- + șină, după fr. monorail]. Vezi definitia »

HORNOÁICĂ, hornoaice, s. f. (Reg., Bucovina) Cuptor cu lemne, construit afară, cu un horn masiv. – Horn + suf. -oaică. Vezi definitia »