Definita cuvantului chiup
chiúp (chiúpuri), s. n. – vas, cupă. – Var. (înv.) chiub, (rar) chiupă. Mr. chiupe, megl. chiup. Tc. küp (Cihac, II, 564; Șeineanu, II, 117; Meyer 230; Lokotsch 1249); cf. alb. kjup, bg. kjup, sb. ćup. Cuvîntul tc. pare a fi în legătură cu lat. cuppa și der. săi (cf. Marcel Cohen, Bull. Soc. Linguist., XXVII, (1926-7), p. 91).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu chiup
trup (-puri), s. n. – Corp. – Mr., megl. trup. Sl. trupŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 49, Cihac, II, 425; Conev 87), cf. bg., sb., cr., slov. trup, pol. trup „cadavru”. – Der. trupesc, adj. (corporal); trupește, adv. (corporal); trupeș, adj. (corpolent); trupeșie, s. f. (corpolență); trupean, adj. (înv., corporal); trupos, adj. (corpolent); trupoșie, s. f. (corpolență); întrupa, vb. (a incarna; a personifica). – Țig. sp. trupó, drupo (Besses 70 și 163), provine din rom. sau dintr-un idiom sl. – Cf. trupiță, tulpină. Vezi definitia »
clup, clúpuri, s.n. (reg.) laviță, cu spătar; bancă de grădină. Vezi definitia »
SEMIGRÚP s.n. (Mat.) Mulțime în care fiecărei perechi de elemente i se asociază un element din aceeași mulțime, numit produsul lor. [ < semi- + grup, după fr. demi-groupe]. Vezi definitia »
ZUP interj. (adesea cu valoare verbală) ~ v. zdup. (onomat., cf. hop, dup) [și DLRLC] Vezi definitia »
MINIJÚP s.n. v. minijupă. Vezi definitia »