Definita cuvantului coafa
coafá (coaféz, coafát), vb. – A pieptăna, a aranja părul. Fr. coiffer. – Der. coafor, s. m., din fr. coiffeur; coafeză, s. f.; coafură, s. f., din fr. coiffure; coafă, s. f. (cartuș de artilerie), din fr. coiffe.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu coafa
cafá, cafále, s.f. (înv.) partea de la ceafă a blănilor de nurcă. Vezi definitia »
APOSTROFÁ vb. I. tr. A vorbi cuiva aspru, a mustra. [< fr. apostropher]. Vezi definitia »
CAIAFA (în „Noul Testament”), mare preot iudeu. L-a judecat pe Iisus Hristos și i-a prigonit pe apostoli. V. Ana. Vezi definitia »
ÁLFA1 s. m. inv. 1. prima literă a alfabetului grecesc, corespunzând sunetului a. ♦ ~ și omega = începutul și sfârșitul. 2. (fiz.) particulă ~ = particulă din doi protoni și doi neutroni; radiație ~ = radiație din particule alfa. (< fr., gr. alpha) Vezi definitia »
fórfa adv. (reg., înv.) forfota; de colo până colo, iute, grăbit. Vezi definitia »