SINCRÓNIC, -Ă adj. 1. (Despre fapte, fenomene; op. diacronic) Care există sau se întâmplă în același timp; simultan. 2. Referitor la fapte, la fenomene sau la evenimente existente sau petrecute în același timp. 3. (Despre metode de studiu sau puncte de vedere) Independent de evoluție; static, neistoric. 4. (Despre două ceasornice) Care arată simultan timpuri egale. [< fr. synchronique, cf. gr. syn – cu, chronos – timp]. Vezi definitia »

ANACREÓNTIC, -Ă, anacreontici, -e, adj. În genul poeziilor poetului grec Anacreon (care a cântat dragostea, vinul și veselia la ospețe). [Pr.: -cre-on-]. – Fr. anacréonthique (lat. lit. anacreonticus). Vezi definitia »

TEHNOCRÁTIC, -Ă adj. Referitor la tehnocrație. [< fr. technocratique]. Vezi definitia »

DRÁSTIC, -Ă adj. Aspru, energic, brutal. ◊ (Med.; despre purgative) Cu efect puternic și rapid. [< fr. drastique, it. drastico, cf. gr. drastikos – tare]. Vezi definitia »

IDIOTRÓFIC, -Ă adj. (Biol.) Care își poate asigura propria nutriție. [Cf. fr. idiotrophique < gr. idios – propriu, trophe – nutriție]. Vezi definitia »