CONSEMNATÍV, -Ă adj. cu caracter de consemnare. (după it. consegnativo) Vezi definitia »

STATÍV s. n. 1. dispozitiv pentru susținerea unor piese sau aparate de laborator. ◊ parte a unui microscop care susține dispozitivul optic. 2. trepied montabil, cu planșetă, pe care se fixează aparatul fotografic sau cinematografic, aparatele de iluminat, instrumentele geodezice etc. (< germ. Stativ, fr. statif) Vezi definitia »

COMEMORATÍV, -Ă adj. care evocă un eveniment important, o personalitate etc. (< fr. commémoratif) Vezi definitia »

CALIFICATÍV, -Ă adj. Care califică, care arată o calitate, o însușire. // s.n. Cuvânt, termen prin care este caracterizată o persoană, un lucru etc. V. atribut, epitet. ♦ Notă, mențiune cu care se apreciază sârguința și purtarea elevilor și a studenților sau activitatea oamenilor muncii. [< fr. qualificatif]. Vezi definitia »

COPULATÍV, -Ă, copulativi, -e, adj. 1. (Despre conjuncții) Care leagă părți de propoziție sau propoziții de același fel. ◊ Verb copulativ = verb care intră în alcătuirea predicatului nominal, făcând legătura dintre subiect și numele predicativ. Propoziție copulativă = propoziție coordonată, legată de coordonata ei printr-un raport de asociere în interiorul unei fraze. 2. (Log.; despre judecăți afirmative) Care are mai multe subiecte legate de același predicat. – Din fr. copulatif, lat. copulativus. Vezi definitia »