Definita cuvantului terariu
TERÁRIU s.n. Încăpere unde sunt crescute, pentru a fi observate, diferite animale mici terestre (șerpi, șopârle etc.). ♦ Teren stâncos amenajat special pentru cultivarea unei anumite plante. [Pron. -riu. / < fr., lat. terrarium, germ. Terrarium].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu terariu
AMFITÉRIU s.m. (Pal.) Mamifer fosil din jurasic, presupus strămoș al marsupialelor și al mamiferelor placentare. [< fr. amphithérium]. Vezi definitia »
EXTISPÍCIU s.n. (Ant.) Cercetare a măruntaielor păsărilor pentru prezicere; extispex, haruspiciu. [Pron. -ciu. / < lat. extispicium]. Vezi definitia »
GÉNIU1 s.n. I. 1. Talent, dispoziție naturală, capacitate de creație excepțională, rezultat al dezvoltării maxime a facultăților umane; persoană care are asemenea calități. 2. Caracter specific. II. Spirit, demon, ființă supranaturală (bună sau rea) care în credințele celor vechi veghea asupra soartei unui om. [Pron. -niu, pl. -ii. / < lat. genius, cf. it. genio, fr. génie]. Vezi definitia »
BACIU, Ion (n. 1921, Orăștioara de Sus, jud. Hunedoara), fiziolog român. M. coresp. al Acad. (1991), prof. univ. la Cluj-Napoca. Cercetări în fiziologia sistemului sanguin, fiziologia muncii („Fiziologie”, „Homeostazia oxigenului”, „Bazele fiziologice ale ergonomiei”). Vezi definitia »
AUTOAMFÍBIU s.n. Automobil propriu pentru deplasarea pe uscat și pe apă. [Cf. it. autoanfibio]. Vezi definitia »