Definita cuvantului trapă
TRÁPĂ s.f. 1. Ușă orizontală cu care se acoperă o deschizătură în podeaua unei scene etc. ♦ Capac rabatabil sau culisant care acoperă o deschizătură în podeaua unei nave, a unui avion etc., permițând controlul diverselor piese și instalații dispuse sub podea. ♦ Deschizătură pe care o acoperă un asemenea capac. 2. Falsă acoperitură pusă la o capcană pentru prinderea în stare vie a animalelor. [< fr. trappe].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu trapă
TRAHEÍTĂ s.f. Inflamație a mucoasei traheii. [Pron. -he-i-. / < fr. trachéite]. Vezi definitia »
láviță (lávițe), s. f. – Pat de scînduri, culcuș. – Var. laiță. Sl. (bg.) lavica (Miklosich, Slaw. Elem., 28; Cihac, II, 166; Conev 62; DAR), cf., sb. lavic, ceh. lavice, pol. ławica, țig. lavica. – Var., din bg. lajca (Scriban). – Der. la(v)icer, s. n. (covor mic pentru mobilă sau bănci). Vezi definitia »
batóză (batóze), s. f. – 1. Treierătoare mecanică. – 2. În argou, femeie grăsană. Fr. batteuse. Vezi definitia »
GĂUNOȘITÚRĂ, găunoșituri, s. f. (Rar) Gaură, scobitură; scorbură. [Pr.: gă-u-. – Var.: găunoșătúră s. f.] – Găunoși + suf. -tură. Vezi definitia »
INTEGRÁLĂ, integrale, s.f. – V. integral (3) [DEX'98] Vezi definitia »