COCAÍNĂ s.f. Substanță toxică extrasă din planta numită coca, folosită ca stupefiant sau ca anestezic local. [Pron. -ca-i-. / < fr. cocaïne]. Vezi definitia »

CHÍTĂ, chite, s. f. (Reg.) 1. Mănunchi de flori, de frunze etc. 2. Mănunchi format din douăsprezece fuioare de in sau de cânepă. – Din scr. kita, ucr. kyta. Vezi definitia »

RADIOÚNDĂ, radiounde, s. f. (Fiz.) Undă electromagnetică cu lungimea cuprinsă între 10 km și 1 mm. [Pr.: -di-o] – Radio¹- + undă (după engl. radio waves, germ. Radiowellen). Vezi definitia »

ÎNTORSÚRĂ, întorsuri, s. f. (Rar) 1. Întorsătură (1). 2. Fig. Mlădiere, modulație, intonație (nouă); întorsătură (2). – Întors² + suf. -ură. Vezi definitia »

ANGHELUȚĂ, Octavian (1882-1978, n. Brăila), pictor român. Prof. univ. la București. Tematică socială în compoziții, portrete și peisaje („Proba oțelului”, „Tataia”). Vezi definitia »