Definita cuvantului cribdă
críbdă (-de), s. f. – Înșelătorie, cursă, escrocherie. – Var. crivdă, cridă. Sb., bg. krivda „nedreptate” (Candrea). În Olt. și Munt. Var. cridă, numai în expresia a face cu crida „a înșela”.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cribdă
EUMITÓZĂ s. f. mitoză tipică, cu diferențierea netă a cromozomilor. (< fr. eumitose) Vezi definitia »
savarină, savarine s. f. 1. agent de circulație. 2. vulvă. Vezi definitia »
TRANSPARÉNȚĂ s. f. 1. însușirea de a fi transparent. 2. mod de lucru, principiu al unor conducători sau organe conducătoare de a face cunoscută public, în permanență, întreaga lor activitate. (< fr. transparence) Vezi definitia »
nóră (nuróri), s. f. – Soția fiului. – Var. (înv.) nor. Mr. nor(ă), megl. noră. Lat. nǒrus, formă populară a lui nŭrus (Densusianu, Hlr., 78; Pușcariu 1190; Candrea-Dens., 1244; REW 6000), cf. it. nuora, prov. noro, v. fr. nuere (saintong. nore), sp. nuera, port. nora. Var. supraviețuiește în legături sintactice: noru-mea, noru-sa; pl. indică un paralelism cu soră. Pentru absența diftongării, cf. Rosetti, I, 60. E cuvînt de uz general (ALR, I, 260). Vezi definitia »
stăvăreáscă, stăvăréști, s.f. (reg.) loc unde stau noaptea vitele; stăvăriște. Vezi definitia »