a da în nepoțeală expr. (intl.) a face pe prostul; a simula lipsa de fermitate. Vezi definitia »

FILACTÉRĂ, filactere, s. f. 1. Bucată de pergament cu versete din Biblie, purtată ca talisman de vechii evrei. 2. Inscripție în formă de banderolă (pe monumente). [Var.: filactériu s. n.] – Din fr. phylactère. Vezi definitia »

SUBÎNCRENGĂTÚRĂ, subîncrengături, s. f. Subdiviziune a unei încrengături.. – Sub¹- + încrengătură. Vezi definitia »

gîrbă (-be), s. f. – Spinare. – Megl. gorb. Sl. gŭrbŭ „spinare” (Miklosich, Slaw. Elem., 20; Cihac, II, 343; Conev 89), cf. bg. gărb „cocoașă”. – Der. gîrbi, vb. (înv., a se arunca; Trans. și Bucov., „a lătra”, literal „a sări pe cineva”); gîrbiță, s. f. (la cai, greabăn; la vite, grumaz; plantă, Limodorum abortivum), der. intern de la gîrbă, sau direct din sb. grbica „cocoașă”. Cf. gîrbov, hrib. Vezi definitia »

IHTIOFÁUNĂ s. f. Totalitatea speciilor de pești care se găsesc în apele de pe un anumit teritoriu sau de pe întreg globul pământesc. [Pr.: -ti-o-fa-u-] – Din fr. ichtyofaune. Vezi definitia »