pistruíț, -ă, adj. (reg.; despre animale) pestriț. Vezi definitia »

priscavéț, priscavéți, s.m. (reg.) om mincinos. Vezi definitia »

GHIORȚ interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de cel care bea un lichid cu înghițituri mari sau de intestinele goale. – Onomatopee. Vezi definitia »

ȚÂȚ, țâțuri, s. n. (Reg.) Căniță din care se dă copiilor să bea. Vezi definitia »

Ț s. m. invar. A douăzeci și cincea literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (consoană semioclusivă dentală sonoră (4)). [Pr.: țe]. Vezi definitia »