icirlíu, icirlíi, s.m. (înv.) slujbaș în palatul domnesc. Vezi definitia »

CONTÁGIU s.n. (Latinism) Contagiune. [Pron. -giu. / cf. it. contagio, lat. contagium]. Vezi definitia »

REDEMPTÓRIU, -OÁRE adj. care asigură redempțiunea; mântuitor, izbăvitor. (< fr. rédempteur, lat. redemptor) Vezi definitia »

ofíciu (ofícii), s. n. – Serviciu; birou; meserie; funcție; slujbă religioasă. – Var. înv. oficie. Fr. office, lat. officium (sec. XIX). Este dubletul lui ofis, s. n., din fr., prin intermediul rus. ofis, sec. XIX, înv., și al ofichie, s. f. (sarcină, misiune), din ngr. ỏφφίϰιον, sec. XVIII, înv. – Der. oficia, vb., din fr. officier; oficial (var. sec. XVIII ofichial), adj., s. m., din fr. officiel și mai înainte din ngr. ỏφφιϰιάλης; oficialitate, s. f. din fr. officialité; oficină, s. f., din fr. officine; oficios, adj., din fr. officieux; oficinal, adj., din fr. officinal; cf. ofițer. Vezi definitia »

MERLÚCIU s.m. (Iht.) Pește marin din fam. gadidae (cod), cu corpul fusiform asemănător șalăului, cu solzi mai mari decât alte gadidae, cu capul ușor aplatizat, dinți puternici și mustăți; poate atinge 1 m lungime, fiind unul din peștii cei mai comuni și mai importanți din Marea Mediterană (it. merluzzo, nasello), mai rar în mările nordice; se comercializează și ca hek; engl. hake (Merluccius merluccius). Vezi definitia »