celíchiu s.n. (reg.) joc de copii cu două bețe (unul scurt și ascuțit la amândouă capetele, celălalt de un metru); popic, țurcă. Vezi definitia »

MENDELEÉVIU s.n. (Chim.) Element transuranic sintetic. [Pron. -viu. / < fr. mendélévium, cf. Mendeleev – chimist rus]. Vezi definitia »

NARÂMZÍU, -ÍE adj. v. narangiu. Vezi definitia »

INTEROGATÓRIU s.n. Totalitatea întrebărilor puse de către judecător unei părți implicate în proces și a răspunsurilor date de acesta; actul care consemnează aceste întrebări și răspunsuri. [Pron. -riu. / cf. fr. interrogatoire, it. interrogatorio]. Vezi definitia »

PĂTLĂGINÍU, -ÍE, pătlăginii, adj. (Înv. și pop.) Violet-închis, vânăt. – Din tc. patlıcani. Vezi definitia »