DOCIMOLOGÍE s.f. Disciplină care se ocupă cu studiul sistematic al examenelor și al concursurilor în scopul îmbunătățirii condițiilor și structurii lor. [Gen. -iei. / < fr. docimologie, cf. gr. dokime – examen, logos – studiu]. Vezi definitia »

PROTANOPÍE s. f. incapacitate a ochiului de a percepe roșul; daltonism. (< fr. protanopie) Vezi definitia »

MAȘINĂRÍE s. f. ansamblu de piese ale unei mașini; mecanism. (< fr. machinerie) Vezi definitia »

MUZICOLOGÍE s.f. Disciplină care studiază istoria și teoria muzicii, cultura muzicală a popoarelor. [Gen. -iei. / < fr. musicologie]. Vezi definitia »

-OSMÍE² elem. osmo²-. Vezi definitia »