TRÁPĂ s.f. 1. Ușă orizontală cu care se acoperă o deschizătură în podeaua unei scene etc. ♦ Capac rabatabil sau culisant care acoperă o deschizătură în podeaua unei nave, a unui avion etc., permițând controlul diverselor piese și instalații dispuse sub podea. ♦ Deschizătură pe care o acoperă un asemenea capac. 2. Falsă acoperitură pusă la o capcană pentru prinderea în stare vie a animalelor. [< fr. trappe]. Vezi definitia »

tâhoábă, tâhoábe, s.f. (reg.) animal bătrân, slab; om istovit. Vezi definitia »

ENERGÍDĂ s. f. cea mai mică unitate biologică, formată din nucleu și masa citoplasmatică, concepute ca un centru energetic. (< fr. énergide) Vezi definitia »

SINAGRÁMĂ s. f. problemă enigmistică constând în prezentarea unui cuvânt din care trebuie să se extragă o literă, ce urmează să fie adăugată la începutul sau sfârștiul unui sinonim al cuvântului nou format, obținându-se un cuvânt nou. (< sin/onim/ + /ana/gramă) Vezi definitia »

ALDÓZĂ, aldoze, s. f. (Chim.) Monozaharidă având în moleculă gruparea carbonil (2) caracteristică aldehidelor. – Din fr. aldose. Vezi definitia »