SIALOGÉN, -Ă adj. Care provoacă salivație. [Pron. si-a-. / < fr. sialogène]. Vezi definitia »

JULIÉN s.n. În gastronomie, alimente (legume, ciuperci, trufe, coajă de citrice etc.) tăiate în fâșii subțiri, lungi de circa 3 cm; în expresii: julien de...; tăiat julien. Din fr. julienne. Vezi definitia »

GEN¹ s. n. 1. fel, soi, varietate. ◊ fel de a fi, manieră, atitudine specifică. 2. diviziune a creațiilor artistice în care intră opere cu trăsături comune în ceea ce privește forma, stilul, tema etc. ◊ fiecare dintre diviziunile în care se clasifică operele literare. ◊ stil personal, manieră de a compune. 3. totalitatea lucrărilor muzicale reunite prin tematică, mijloace de expresie etc. 4. categorie gramaticală exprimată prin forma pe care o iau cuvintele pentru a arăta sexul ființelor și care s-a extins prin analogie și la substantivele nume inanimate, precum și la cuvintele flexibile care determină substantivul. 5. (biol.) subdiviziune a unei familii din mai multe specii. 6. (log.) clasă de obiecte care au note esențiale comune, cuprinzând cel puțin două specii. (< lat. genus) Vezi definitia »

OLIGOCÉN, -Ă adj., s. n. (din) epoca superioară a paleogenului. (< fr. oligocène) Vezi definitia »

NEFROGÉN, -Ă adj. 1. care produce țesut renal. 2. de origine renală. (< fr. néphrogéne) Vezi definitia »