tetraminíe, tetraminíi, s.f. (înv.) interval de patru luni. Vezi definitia »

EXOGAMÍE s.f. 1. Obicei în cadrul ginții matriarhale de a nu îngădui căsătoria între membrii aceleiași ginți. 2. (Biol.) Fuzionare a doi gameți în afara organismului. [Gen. -iei. / < fr. exogamie, cf. gr. exo – afară, gamos – căsătorie]. Vezi definitia »

CORONAROGRAFÍE s. f. radiografie a arterelor coronare. (< fr. coronarographie) Vezi definitia »

lineáție s.f. (înv.) culm, dulceață. Vezi definitia »

ANCHILOGLOSÍE s.f. Aderență a limbii la gingii sau la peretele bucal. [Gen. -iei / cf. fr. ankyloglosse < gr. ankylos – încovoiat, glossa – limbă]. Vezi definitia »