ABLEFARÍE s.f. (Med.) Anomalie congenitală, caracterizată prin lipsa parțială sau totală a pleoapelor. [Gen. -iei. / < fr. ablépharie, cf. gr. ablepharos – fără pleoape]. Vezi definitia »

HIPERTERMÍE s.f. Creștere anormală a temperaturii corpului. [Gen. -iei. / < fr. hyperthermie, cf. gr. hyper – peste, therme – căldură]. Vezi definitia »

ORBITOMETRÍE s. f. măsurare a presiunii conținutului orbitar. (< fr. orbitométrie) Vezi definitia »

OSĂRÍE s. f. (Rar) Osatură (1). – Os + suf. -ărie. Vezi definitia »

păuríe s.f. (reg.) 1. agricultură; plugărie. 2. (cu sens colectiv) țărănime; plugărime. Vezi definitia »