ZÍTIE, zítii, s. f. (Mold.) 1. Tărâță. 2. Pâine de tărâțe. (din ngr. zítia = cerere) Vezi definitia »

FOREZÍE s.f. (Biol.) Transportare a indivizilor unei specii de către indivizii altei specii, fără ca între cele două organisme să existe relații de parazitism. [Gen. -iei. / < fr. phoresie, cf. gr. phoresis – transportare]. Vezi definitia »

SCINTIGRAFÍE s.f. Metodă de înregistrare grafică a suprafeței unui organ cu ajutorul unei substanțe radioactive; scintilografie. [Gen. -iei. / < fr. scintigraphie]. Vezi definitia »

LOGOPEDÍE s. f. Ramură a medicinii și a pedagogiei care studiază, tratează și corectează defectele de pronunțare și de emisiune vocală (mai ales la copii). – Din fr. logopédie. Vezi definitia »

ANACUZÍE s. f. surditate totală; cofoză. (< fr. anacousie) Vezi definitia »