STIPULÁȚIE s. n. (jur.) prevedere, clauză introdusă într-un contract, tratat etc. (< fr. stipulation, lat. stipulatio) Vezi definitia »

GEONOMÍE s.f. Studiul legilor fizice după care se produc modificările scoarței Pământului. [Gen. -iei. / cf. fr. géonomie < gr. ge – pământ, nomos – lege]. Vezi definitia »

CURTOAZÍE s. f. politețe; amabilitate, etichetă, curtenie. (< fr. courtoisie) Vezi definitia »

ORTOTROPÍE s. f. însușirea unui corp de a fi ortotropic, ortotropism. (< fr. orthotropique) Vezi definitia »

SUPURÁȚIE, supurații, s. f. Formare și eliminare de puroi în urma unui proces infecțios microbian. – Din fr. suppuration. Vezi definitia »