ILUSTRATIVÍSM s. n. 1. caracter ilustrativ. 2. tendința de a ilustra ceva. (< fr. illustrativisme) Vezi definitia »

FANARIOTÍSM s. n. (Rar) Dominație, stăpânire a domnilor fanarioți. ♦ Fig. Ipocrizie, fățărnicie. [Pr.: -ri-o-] – Fanariot + suf. -ism. Vezi definitia »

CONTRACTUALÍSM s.n. Doctrină socială, politică și juridică, apărută în sec. XVII, fundată pe principiul contractului social; teoria contractualistă. [Pron. -tu-a-. / cf. it. contrattualismo]. Vezi definitia »

PANTEISM s.n Concepție filozofică monistă care identifică divinitatea cu intreaga natură – Din fr panthéism Vezi definitia »

BUDÍSM (‹ fr.) s. n. Religie apărută în India, în sec. 6-5 î. Hr., a cărei întemeiere este atribuită lui Buddha. Doctrina b. presupune egalitatea oamenilor în fața suferinței și dreptul tuturor de a curma suferința și de a ajunge la nirvana, prin efort propriu, fără ajutorul nici unui zeu. Proclamat religie de stat în sec. 3 î. Hr. sub regele Asoka. A evoluat în trei mari direcții hinayana sau „micul vehicul”, fidel învățăturii lui Buddha; mahayana sau „marele vehicul”; vajrayana sau „vehiculul tantric”. Răspîndit în China, Japonia, Sri Lanka, Coreea, Mongolia, Uniunea Myanmar, Thailanda, Vietnam. Vezi definitia »