SEXTÍNĂ, sextine, s. f. Poezie cu formă fixă, alcătuită din șase strofe și jumătate, în care aceleași cuvinte revin la rimă într-o anumită ordine. ♦ Strofă de șase versuri. – Din fr. sextine. Vezi definitia »

RĂPĂTÍȚĂ s. f. (Reg.) Zdreanță; fig. calificativ injurios dat unui om fără valoare. Vezi definitia »

BUVÉTĂ s. f. loc unde se beau ape minerale într-o stațiune balneară. (< fr. buvette) Vezi definitia »

pofteálă, poftéli, s.f. (înv. și reg.) 1. poftă, dorință de ceva. 2. invitare, îmbiere a cuiva la ceva; chemare. Vezi definitia »

cúcură (-ri), s. f. – Tolbă de săgeți. Ngr. ϰούϰουρον, din lat. cucurum (Philippide, II, 710; REW 4790; DAR), împrumut literar din sec. XVI, fără circulație reală. Cf. alb. kukurë (Meyer 211), bg. kukur (Conev 71), it. còccano (Battisti, II, 991). Vezi definitia »