PLEONÁSM s. n. greșeală de exprimare constând în folosirea alăturată a unor cuvinte care repetă inutil aceeași idee. (< fr. pléonasme, gr. pleonasmos) Vezi definitia »

DODECAFONÍSM s.n. (Muz.) Tehnică de compoziție în muzica modernă, bazată pe dodecafonie. V. serialism. [< fr. dodécaphonisme]. Vezi definitia »

NEOIMPRESIONÍSM s. n. direcție modernistă în pictură care, recurgând la culorile complementare, aplică procedeul contrastului simultan în vederea obținerii unei forme distincte. (< fr. néo-impresionnisme) Vezi definitia »

NEOCONFUCIANÍSM s. n. curent filozofic apărut în China în sec. X-XII, care cuprinde două tendințe opuse, materialistă și idealistă, ambele invocând paternitatea lui Confucius. (< fr. néo-confucianisme) Vezi definitia »

MANGANÍSM s. n. Intoxicație cronică cu mangan. – Din fr. manganisme. Vezi definitia »