faúlă (-le), s. f. – (Trans. de Vest) Mod de a fi, aspect, aparență. – Var. făulă. Lat. fābŭla „istorie”, cf. subula › sula, stabulum › staul; schimbarea de accent ca în audio › aud. Cuvîntul nu a fost studiat, și circulă puțin; însă pare a însemna, mai curînd decît „aspect fizic”, ceva în sensul de „dispoziție, ținută”. Cf. citatul lui Frîncu-Candrea, în DAR; ian spune-mi făula lui. Tiktin și DAR dau cuvîntul drept necunoscut. Este dublet de la fabulă. Cf. it. fola „privește” (Battisti, III, 1676). Vezi definitia »

HIPERSFERĂ, hipersfere, s.f. Locul geometric de tangență în toate punctele dintre două sfere. Vezi definitia »

PERIENCEFALÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a scoarței cenușii, care însoțește meningita. [Cf. fr. périencéphalite]. Vezi definitia »

potcovíță, potcovíțe, s.f. (reg.) șină de fier sau de fier laminat din care se fac potcoave sau cercuri la butucii roților de car. Vezi definitia »

dúpcă (-ci), s. f. – (Mold.) Monedă de 50 de bani. – Var. dutcă. Pol. dudek, pl. dutki (CIhac, II, 105). După Conev 78, din bg. dupka, care pare a proveni din rom. După Gáldi, Dict., 176, din mag. dutka, care provine din pol. Vezi definitia »