RẤNCĂ, rânci, s. f. 1. Vână de bou; p. ext. cravașă. 2. Inel (de răchită) cu care se leagă partea de sus a leucii de carâmbul de sus al loitrei unui car. – Et. nec. Vezi definitia »

GIÓSTRĂ s. f. compunere poetică în care se povestește despre o întrecere cavalerească. (< it. giostra) Vezi definitia »

SILICÓZĂ s.f. (Med.) Afecțiune pulmonară cauzată de inhalarea prafului de silice. [< fr. silicose, cf. lat. silex – silice]. Vezi definitia »

SUBÎNCRENGĂTÚRĂ s. f. categorie sistematică inferioară încrengăturii. (după fr. sous-embranchement) Vezi definitia »

COMPLEZÉNȚĂ s.f. (Franțuzism) Serviabilitate; amabilitate. [< fr. complaisance]. Vezi definitia »