CARTOMANCIÁN, -Ă s. m. f. ghicitor în cărți. (< fr. cartomancien) Vezi definitia »

AURIGNACIÁN (‹ localit. Aurignac, Franța) s. n. 1. Perioadă a Paleoliticului superior corespunzătoare bazei Postglaciarului (Pleistocen), caracterizată prin Homo sapiens fossilis și faună de climă rece cu Elephas primigenius, Cervus etc. 2. Cultură aparținînd Paleoliticului, în care au fost descoperite resturi arheologice. Vezi definitia »

TROIÁN², -Ă, troieni, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține Troiei, privitor la Troia, din (sau de la) Troia. ◊ Calul troian = a) uriaș cal de lemn construit, potrivit legendelor antice, după îndemnul lui Ulise, de locuitorii din Ahaia în timpul războiului troian și în care aceștia s-au ascuns, contribuind la căderea Troiei; b) fig. mijloc perfid folosit pentru subminarea cuiva. 2. S. m. și f. Locuitor al Troiei. [Pr.: tro-ian] – Troia (n. pr.) + suf. -ean. Vezi definitia »

BAJOCIÁN s.n. (Geol.) Etaj inferior al jurasicului mediu. // adj. Care aparține acestui etaj. [Pron. -ci-an. / < fr. bajocien]. Vezi definitia »

RETINIÁN, -Ă, retinieni, -e, adj. (Anat.) Referitor la retină, al retinei. [Pr.: -ni-an] – Din fr. rétinien. Vezi definitia »