ANTIREALÍSM s. n. Negare a realității obiective, a existenței sale, a legilor ei etc. [Pr.: -re-a-] – Din fr. antiréalisme. Vezi definitia »

POLITEMATÍSM s. n. (muz.) principiu de compoziție care presupune existența a două sau a mai multor teme, supuse unui proces de dezvoltare. (< it. politematismo) Vezi definitia »

GRECÍSM s. n. 1. cuvânt, expresie împrumutată din limba greacă, încă neadaptate. 2. influența limbii și culturii grecești asupra altei limbi și culturi. (< fr. grécisme) Vezi definitia »

ERMETÍSM s.n. 1. Caracterul de neînțeles al unei opere, lucrări teoretice, caracterul secret al unei doctrine. 2. Curent literar, manifestat cu precădere după primul război mondial, care a cultivat deliberat (în poezie) un limbaj excesiv intelectualizat, încifrat, adesea ininteligibil. [Var. hermetism s.n. / < fr. hermétisme, it. ermetismo, cf. Hermes (Trismegistul) – zeu grec, considerat de alchimiști ca patron al științelor oculte și al magiei]. Vezi definitia »

FILISTINÍSM s. n. (Livr.) Concepție sau atitudine de filistin. – Din fr. philistinisme. Vezi definitia »