próor s. n. – 1. Zori de zi. – 2. Ajunul sărbătorii de Sf. Gheorghe. – Var. prour, împroor, amproor, năprăor, amprour. Ngr. πρόωρος „foarte devreme” (Bogrea, Dacor., I, 266; Diculescu, Elementele, 448; Candrea). S-au propus alte explicații, care par mai puțin convingătoare: din lat. per rōrem (Hasdeu 1108); de la per și roura (Spitzer, RF, II, 284-87); din lat. provǒlāre (Procopovici, Dacor., V, 383-90; REW 6793c); de la un lat. *priulus (Pascu, Arch. Rom., XXV, 197); din ngr. πενίορθρον „de dimineață” (Diculescu, Elemente, 448); din lat. prō hōra (Graur, BL, III, 50). Dacă der. pe care o propunem este exactă, nu-și au loc explicațiile lui Graur, privitoare la dezvoltarea o › oo, cf. prooroc. Vezi definitia »

SECȚIONÓR s.n. Aparat care întrerupe temporar un circuit electric, de obicei atunci când acesta trebuie izolat un anumit timp de restul rețelei. [Pron. -ți-o-. / cf. fr. sectionneur]. Vezi definitia »

ȘLEFUITÓR, -OÁRE, șlefuitori, -oare, s. m. și f. Persoană specializată în șlefuire. [Pr.: -fu-i-] – Șlefui + suf. -tor. Vezi definitia »

INFAMATÓR, -OÁRE, infamatori, -oare, adj. (Rar) Infamant, calomniator, defăimător. – Din it. infamatore. Vezi definitia »

CROMATOFÓR s.m. Celulă care conține pigment; cromofor. [< fr. chromatophore, cf. gr. chroma – culoare, phoros – purtător]. Vezi definitia »