ACTINOPTERIGIÉNI s.m.pl. Subclasă de pești fosili, osoși, din mezozoic; (la sg.) pește din această subclasă. [Sg. actinopterigian. / < fr. actinoptérygiens]. Vezi definitia »

goní (gonésc, gonít), vb. – A alunga, a izgoni. – 2. A urmări, a vîna, a hăitui. – 3. A vîna, a merge la vînătoare. – 4. A urmări, a sîcîi, a chinui. – 5. A fugi după cineva, a urmări în fugă, a căuta. – 6. A se grăbi. – 7. A se împreuna taurii cu vacile. – Mr. agunescu, agunire. Sl. goniti (Miklosich, Lexicon, 136; Cihac, II, 124; Conev 57), cf. bg. goniă, sb. goniti. Se folosește și în formele der. izgoni și prigoni. Der. goană, s. f. (urmărire; vînătoare; împreunarea taurului cu vaca; alergare); gonitură, s. f. (înv., urmărire); gonaci, s. m. (urmăritor; hăitaș; explorator; bidiviu; insectă, Hydrometra paludum); gonaș, s. m. (Mold., urmăritor); goniță, s. f. (vacă în călduri; împreunarea taurului cu vaca; insectă, Grynus natator); gonițar, s. m. (insectă, Hydrometra paludum); gonitor, s. m. (urmăritor; taur; vacă în călduri; cîine de vînătoare; constelația Taurului; insectă, Hydrometra paludum); gonitorie, s. f. (epoca împreunării taurilor cu vacile). Vezi definitia »

EGUMENÍ, egumenesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A conduce o mănăstire; a stăreți. – Din egumen. Vezi definitia »

BODÓNI s. n. invar. Caracter de literă cu contrast mare între liniile de bază și liniile secundare, cu piciorușele subțiri și scurte. – Din germ. Bodoni. Vezi definitia »

BANDINI, Marco (BANDINUS MARCOS) (C. 1593/1598-1650), misionar franciscan, de origine bosniac. Stabilit în Moldova (din 1644). Raportul său (Codex Bandinus) este unul dintre cele mai importante memorii din sec. 17 privind Țările Române. Vezi definitia »