AMILÓZĂ s.f. Component solubil al amidonului. [< fr. amylose]. Vezi definitia »

anínă s.f. (pop.) amentul aninului cu care țărăncile vopsesc lânurile Vezi definitia »

BOCCELÚȚĂ, bocceluțe, s. f. Diminutiv al lui boccea. Vezi definitia »

ARCÁDĂ, arcade, s. f. 1. Element arhitectural format din unul sau din mai multe arce și din elementele care le susțin (coloane, stâlpi, ziduri). 2. Formație anatomică în formă arcuită; (în special) proeminență curbă la baza osului frontal, situată deasupra fiecărei orbite. – Din fr. arcade. Vezi definitia »

RĂRITÚRĂ, rărituri, s. f. Loc rămas liber între obiecte așezate rar. ♦ Loc în pădure de unde au fost scoși unii copaci, de unde au fost tăiate tufele. ♦ Defect sau uzură a unei țesături care are într-un loc urzeala sau bătătura mai rară decât în rest. – Rări + suf. -tură. Vezi definitia »