TRIPOLÁR, -Ă adj. Care are trei poli. [Cf. fr. tripolaire]. Vezi definitia »

TARDIGLACIÁR, -Ă adj. (despre o perioadă geologică) care precede imediat o glaciație, în special ultima glaciație. (< fr. tardiglaciaire) Vezi definitia »

BANDURÁR, bandurari, s. m. Cel care cântă din bandură². – Din bandură² + suf. -ar. Vezi definitia »

sítar (-ri), s. m. – Pasăre călătoare (Scolopax rustica). Origine incertă. Der. din sl. sitije „stuf”, cf. pol. sitowiec „codobatură” (Miklosich, Lexicon, 841; Cihac, II, 345; Conev 55) este dificilă fonetic. Legătura cu sită „ciur” a fost sugerată în mod repetat, explicitîndu-se prin forma cozii (Hiecke, Neubildung, 118), zgomotul produs cu aripile (R. Rieger, Miscellanea Schuchardt, 4) sau prin găurile pe care le face cu ciocul în căutare de viermi (Tiktin; Candrea). Ultima explicație pare posibilă, dar este mai probabilă legătura cu ngr. σιτάρι „grîu”, σιτευτός „grăsime”, σιταρήθρα „ciocîrlie”, din gr. σιτεύω „a se îngrășa”. Gr. ψιττάζω „a sîsîi” este improbabil (Scriban). Vezi definitia »

vulgar =anus=, sau cu tenta sexuala curul se compune din cele doua fese si anus. Vezi definitia »