Definita cuvantului baroc
BARÓC, -Ă adj. 1. stil ~ (și s. n.) = stil în arhitectură, pictură, literatură, muzică, predominant între sfârșitul Renașterii și mijlocul sec. XVIII, care cultivă libertatea și monumentalitatea formelor, ornamentația excesivă, inventivitatea și fantezia exprimării. ◊ stil de la sfârșitul perioadelor clasice, în care forma se dezvoltă în dauna conținutului. 2. (fig.) exagerat; bizar, extravagant. (< fr. baroque, it. barocco)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu baroc
sfârcióc, sfârcióci, s.m. (reg.) sfrancioc (pasăre răpitoare). Vezi definitia »
VERȘÓC, verșoace, s. n. (Înv.) Măsură mică de lungime, egală cu un palmac. – Ucr., rus. veršok. Vezi definitia »
RECIPRÓC, -Ă adj. (Despre acțiuni, fenomene, sentimente etc.) Care acționează unul asupra celuilalt; mutual. ♦ Ecuație reciprocă = ecuație cu o singură necunoscută, ale cărei rădăcini sunt două câte două, una reciprocă celeilalte; teoremă reciprocă (și s.f. ) = teoremă ale cărei premise sunt concluziile altei teoreme și invers; judecăți reciproce = judecăți în care subiectul uneia poate să devină predicatul celeilalte și invers; reflexiv reciproc = reflexiv care arată că acțiunea este făcută simultan de două obiecte, fiecare dintre acestea suferind efectele acțiunii celuilalt. ♦ (Despre convenții, obligații) Care angajează în egală măsură părțile contractante. [< fr. réciproque, cf. lat. reciprocus]. Vezi definitia »
tontóc adj. m. (reg.) ursuz, morocănos. Vezi definitia »
șomârdóc, șomârdóci, s.m. (reg.) 1. șoarece. 2. șobolan. Vezi definitia »