animál (animále), s. n. – Ființă, vietate, jivină, dobitoc. Fr. animal; cf. nămaie. – Der. (din fr.) animalic, adj.; animalcul, s. n.; animalitate, s. f. (lipsă de simțire; viață animală). Vezi definitia »

ORTOGONÁL, -Ă adj. Care formează unghiuri drepte. ♦ Proiecție ortogonală = proiecție obținută prin ducerea de perpendiculare de la fiecare punct de proiectat pe planul de proiecție; proiecție ortografică. ♦ (Despre suprafețe, despre curbe) Care se întretaie astfel încât tangentele lor în punctul de intersecție să fie perpendiculare. [< fr. orthogonal, cf. gr. orthos – drept, gonia – unghi]. Vezi definitia »

OMAGIÁL, -Ă adj. (Cu caracter) de omagiu. [Pron. -gi-al. / cf. fr. hommagial]. Vezi definitia »

AVÁL s. n. (În loc. adv.) În aval = (în legătură cu situația unui punct de pe cursul unei ape) mai aproape de vărsare (în comparație cu alt punct). – Din fr. aval. Vezi definitia »

SANATORIÁL, -Ă adj. referitor la sanatoriu. (< fr. sanatorial) Vezi definitia »