UNICARPELÁR, -Ă adj. Cu o singură carpelă. [Cf. fr. unicarpellaire]. Vezi definitia »

PLENÁR, -Ă, plenari, -e, adj. 1. (Despre ședințe, adunări, reuniuni) Care se ține cu participarea tuturor membrilor. ♦ (Substantivat, f.) Consfătuire, adunare, ședință la care participă toți membrii unui for de conducere, ai unei organizații etc. 2. (Livr.) Total, întreg, complet; desăvârșit, deplin. – Din lat. plenarius. Vezi definitia »

barbár adj. m., s. m., pl. barbári; adj. f., s. f. barbáră, pl. barbáre Vezi definitia »

sudár, sudáre, s.n. (înv.) 1. giulgiu. 2. batistă (de șters sudoarea). Vezi definitia »

șchilopsár, șchilopsári, s.m. (înv.) specie de rechin. Vezi definitia »