AMBRANȘAMÉNT, ambranșamente, s. n. Ramificație secundară a unei linii ferate, a unei conducte de canalizare etc.; branșament. – Din fr. embranchement. Vezi definitia »

PROCÉNT s. n. parte raportată la o sută de părți dintr-un întreg; procentaj, sutime. (< germ. Prozent) Vezi definitia »

DEPONÉNT², -Ă s. m. f. depunător de bani, de hârtii de valoare etc. (< lat. deponens, it. deponente) Vezi definitia »

PIVOTÁNT, -Ă, pivotanți, -te, adj. 1. (Tehn.) Care poate pivota. 2. (Despre rădăcinile unor plante) La care rădăcina principală se dezvoltă mult, pătrunzând adânc, vertical, în sol. – Din fr. pivotant. Vezi definitia »

STAGNÁNT, -Ă adj. 1. (despre ape) stătător. 2. (despre abstracte) care nu evoluează, nu progresează; inactiv; (p. ext.) nefavorabil progresului. (< fr. stagnant, lat. stagnans) Vezi definitia »