EXULTÁȚIE, exultații, s. f. Exultare. [Pr.: eg-zul-] – Din fr. exultation. Vezi definitia »

PEDANTERÍE s. f. 1. paradă de erudiție; meticulozitate exagerată; pedantism. ◊ exprimare în termeni pretențioși. 2. gravitate în chestiuni de mică importanță. (< fr. pédanterie) Vezi definitia »

SEMIARTICULÁȚIE s.f. Articulație între două corpuri care permite și o deplasare relativă a acestora în lungul unei axe. [Pron. -mi-ar-, gen. -iei. / < semi- + articulație]. Vezi definitia »

MELANCOLÍE s.f. 1. Tristețe vagă, nedefinită; deprimare. 2. (Med.) Boală mintală caracterizată prin tristețe morbidă, apatie, delir, halucinații și obsesia sinuciderii. [Gen. -iei, var. melanholie s.f. / < fr. mélancolie, cf. lat., gr. melancholia < gr. melas – negru, chole – fiere]. Vezi definitia »

DÁLIE s. f. plantă ornamentală din familia compozeelor, cu flori colorate, foarte frumoase, dar fără miros; gherghină. (< fr. dahlia) Vezi definitia »