teltíe, teltíi, s.f. (înv.) pătură groasă de pâslă. Vezi definitia »

ODONTALGÍE s.f. Durere de dinți. [Gen. -iei. / < fr. odontalgie, cf. gr. odous – dinte, algos – durere]. Vezi definitia »

ÁRIE¹, arii, s. f. 1. Loc special amenajat unde se treieră cerealele; arman. 2. Suprafață de teren sau platformă pe care se așază cărămizile la uscat, se montează unele elemente de construcții, se prepară betonul etc. – Lat. area. Vezi definitia »

DETRÁCȚIE s.f. v. detracțiune. Vezi definitia »

INHIBÍȚIE s.f. Actul de a (se) inhiba; frânare, suprimare pe cale nervoasă a unei funcții. ♦ (Chim.) Oprire sau încetinire a unei reacții cu ajutorul inhibitorilor. [Gen. -iei, var. inhibițiune s.f. / cf. fr. inhibition]. Vezi definitia »