BARÉTĂ², barete, s. f. (Rar) Bonetă de postav sau de catifea, în trei sau patru colțuri, purtată de preoții catolici și, în trecut, de unii soldați din Occident. – Din fr. barrette. Vezi definitia »

tútcă (-ci), s. f. – (Banat) Curcă. Sb. tuka (Candrea). – Der. tutcan, s. m. (Banat, curcan). Vezi definitia »

RÚTĂ s.f. Drum, traseu. ♦ Via, direcție. [< fr. route]. Vezi definitia »

ÁRPĂ, arpe, s. f. V. harpă. Vezi definitia »

v'âlvă s. f., g.-d. art. v'âlvei; (zâne) pl. v'âlve Vezi definitia »