CLORAMÍNĂ s. f. substanță netoxică, pudră albă cristalină, solubilă în apă, dezinfectant și dezodorizant. (< fr. chloramine) Vezi definitia »

fășcúță (fășcúțe), s. f. – 1. Vas de lemn pentru lapte. – 2. Plantă, Orobus vernus. Rut. faska (Cihac, II, 108; Candrea; DAR), din germ. Fass, dim. dialectal Fasken. În Mold. Vezi definitia »

EXOSTÓZICĂ, exostozice, adj. f. (în sintagma) Boală exostozică = dezvoltare patologică a oaselor în punctele de osificare activă, apărută în timpul creșterii acestora. – Din exostoză. Vezi definitia »

zăngăneálă s. f., g.-d. art. zăngănélii; pl. zăngănéli Vezi definitia »

mîglă (mấgle), s. f. – Ceață. Sl. *mĭgla (Tiktin; Candrea; Graur, Rom., LIII, 384); cf. rus. mygla (Vasmer, II, 109). Vezi definitia »