CHERATÍTĂ s.f. Inflamație a corneei, care se manifestă prin apariția unor noduli la marginea sau în interiorul acesteia. [Scris și keratită. / < fr. kératite, cf. gr. keras – corn]. Vezi definitia »

PÍTĂ, pite, s. f. (Reg.) 1. Pâine. ◊ Compus: pita-vacii = ciupercă comestibilă, cu pălăria roșcată-cenușie, cu carne albă, care devine albastră în contact cu aerul (Boletus bovinus). 2. Fig. Hrană necesară pentru trai; mijloace de existență; p. ext. slujbă, funcție, post. – Din bg. pita. Vezi definitia »

ANTROPOTÉHNICĂ s. f. arta de a dezvolta armonic ființa umană. (< fr. anthropotechnique) Vezi definitia »

TELEHIPNÓZĂ s. f. hipnoză de la distanță. (< fr. téléhypnose) Vezi definitia »

CLORÚRĂ, cloruri, s. f. Sare a acidului clorhidric; combinație a clorului cu un element chimic sau cu o substanță organică. ◊ Clorură de sodiu = sare de bucătărie. Clorură mercurică = sublimat corosiv. Clorura mercuroasă = calomel. Clorură de var = substanță obținută prin introducerea de clor în varul stins și întrebuințată decolorant și dezinfectant. Clorură de vinil = compus organic gazos obținut prin clorurarea etilenei. Clorură de polivinil = produs macromolecular obținut prin polimerizarea clorurii de vinil, folosit ca material de construcție, la fabricarea pieii artificiale etc.; policlorură de vinil. – Din fr. chlorure. Vezi definitia »