gorână, gorâne, s.f. (reg., înv.) grindă fixată in cuie, folosită ca poliță în casele țărănești. Vezi definitia »

podóiniță (podóinițe), s. f. – Mînzare. Sb., bg. podojnica (Candrea). Vezi definitia »

ARHITECTÚRĂ s.f. 1. Știința și arta de a proiecta și de a construi clădiri potrivit anumitor proporții și reguli, determinate de caracterul și de destinația construcțiilor. 2. Stilul, caracterul distinctiv al unei construcții sau al unei epoci. 3. (Fig.) Structură armonioasă (mai ales a unei opere literare). ♦ Alcătuire internă; construcție; constituție. [Gen. -rii. / < lat. architectura, fr. architecture]. Vezi definitia »

MOTONAÚTICĂ s.f. Sport comportând navigația pe ambarcații mici cu motor. [După fr. motonautisme]. Vezi definitia »

RÂCÂITÚRĂ, râcâituri, s. f. Râcâire. [Pr.: -câ-i-] – Râcâi + suf. -tură. Vezi definitia »