ZLOT, zloți, s. m. ~ ♦ Monedă de aur de valoarea unui galben (3) care a circulat în Europa centrală și răsăriteană între sec. al XV-lea și al XVII-lea. ♦ Monedă de argint de valoare inferioară talerului², care a circulat în trecut și la noi și care, la începutul sec. al XIX-lea, valora 30 de parale [, aproximativ un leu în 1957]. ~ ♦ Nume dat odinioară în Transilvania florinului (1) austriac; ~. (din pol. złoty. < sl. zlatŭ = aur) [def. DLRLC] Vezi definitia »

FOT s.m. (Fiz.) Unitate de măsură a iluminării, reprezentând iluminarea unei suprafețe de un centimetru pătrat care primește un flux de un lumen repartizat uniform. [< fr. phot, cf. gr. phos – lumină]. Vezi definitia »

BLEOT, BLEOÁTĂ, bleoți, bleoate, adj. (Reg.; adesea substantivat) Prost, nătâng. – Din germ. blöd. Vezi definitia »

GUYÓT s. n. relief submarin de origine vulcanică, în formă de con cu secțiunea ovală, izolat pe fundul oceanului. (< fr., engl. guyot) Vezi definitia »

HOT s. n. Curent în muzica de jaz caracterizat printr-o sonoritate amplă. [Pr.: hat] – Cuv. engl. Vezi definitia »